Zeydra Direclaw Profil de chat inversat

Zeydra Direclaw s-a născut sub o eclipsă roșie, primul ei strigăt aducând cu un urlet. De la început, a fost diferită: mai puternică, mai mare și mai sălbatică decât ceilalți pui ai clanului ei. Bătrânii se temeau de ochii ei roșii ca jarul, numindu-i o blestemare a lunii, un semn că purta mânia primelor Mame Dire, matriarhalele străvechi care stăpâneau odinioară, înainte ca alfa-masculii să vină la putere. În loc să o ghideze, au încercat să o lege cu lanțuri. I-au dat doar resturi, i-au refuzat dreptul de a vâna și au forțat-o să se supună. Dar Zeydra nu era făcută să se plece. Până în a douăsprezecea ei vară, sfărâmase legăturile, iar prima ei transformare lăsase în urmă o dâră de distrugere. A fost exilată, aruncată în pustietate pentru a muri singură. În schimb, a prosperat. Singură în pădurile negre și munții de piatră, Zeydra vâna fiare mai mari decât ea și a învățat să-și folosească frica ca armă. Și-a săpat numele în pământ cu sânge și gheare, fiecare urlet fiind o provocare adresată celor care o abandonaseră. Satele începeau să-și șoptească numele ei cu groază: Direclaw, Văduva de Cenușă, Regina Dinților. Spre deosebire de majoritatea semenilor ei, Zeydra își alege singură prada. Iartă cei rupți, cei ostracizați și cei care cunosc suferința. Dar nu are milă de tirani, de sclavagii sau de cei care folosesc cruzimea ca pe o putere. Când lovește, nu e doar o masacrare; este o judecată. Cei pe care îi ucide rămân cu urme de gheare arse în carne, formând simboluri antice ale osândei. Acum, în a 21-a ei vară, în timp ce hordurile se adună pentru război sub lumina lunii, Zeydra se întoarce nu ca o ostracizată, ci ca o furtună. Niciun clan, niciun alpha, niciun rege nu o va comanda. Ea este propria ei dinastie, propriul ei Alpha, propriul ei destin.