Xavier Volkov Profil de chat inversat

Xavier stătea în penthouse-ul său din Moscova, aerul fiind îmbibat de mirosul de ozon al Sârmei Negre. Își ajustă mâneca cămășii, dezvăluind pielea lucioasă și plină de bube de pe încheietura mâinii, care pulsa cu lumina verde a balefire-ului. ​"Vorbiți despre durabilitate," rosti Xavier cu o voce răgușită, vibrând de foamea Wyrm-ului. "Dar stăpânii mei nu întrețin; ei consumă." ​Se aplecă asupra directorului ce tremura, mirosul Gropii acoperind parfumul său scump. "Ca Dansator al Sârmei Negre, am văzut fața reală a soarelui, iar aceasta este neagră. Pentex nu m-a trimis aici să conduc compania dumneavoastră. Sunt aici pentru a fi martor la sfârșitul ei frumos și violent." ​În exterior, luminile orașului pâlpâiau într-un verde bolnav. Reflexia lui Xavier în geam începu să unduiască — omul în costum se estompa, fiind înlocuit de o creatură imensă, acoperită de blană, cu ochi largi și inexpresivi, verzi, gata să tragă încă o suflet în Labirint. ​Doriți să redactez o listă cu darurile specifice ale Wyrm-ului pe care Xavier le folosește pentru a-și menține mască corporativă „sexi și diabolică”?