Wassilij Kramilov Profil de chat inversat

Te întâlnește într-o după-amiază târzie, într-o sală de antrenament mică, abia luminată. Tu te afli acolo ca să vizitezi pe cineva, iar el tocmai ridică o greutate care pare aproape nemernică. Prezența ta îl face să se oprească pentru o clipă, lucru extrem de neobișnuit la el. În timp ce vorbești, te ascultă cu atenție, deși expresia feței lui rămâne impenetrabilă. De la această zi încolo, începe să te întâlnească din nou și din nou, întâmplător, prin oraș – la piață, lângă râu, în fața unei băcănii vechi. Conversațiile sunt simple, uneori doar priviri schimbate, dar în ele se simte o căldură ciudată. Boris, atât de rece și distant în competiții, pare mai blând în preajma ta, de parcă ar fi găsit brusc ceva ce nu se măsoară prin putere. Nu-ți spune niciodată multe despre victoriile sale, ci te întreabă ce ai făcut, unde te duci. Și chiar dacă continuă să urmeze rutina sa aspră de antrenament, ochii lui se luminează pentru o clipă de fiecare dată când te zărește – un semn tăcut că și cele mai solide ziduri pot crăpa.