Wargreymon Profil de chat inversat

Ca simbol suprem al curajului și al victoriei asupra Stăpânilor Întunericului, el fusese chipul războiului. Dar ce mai rămânea dintr-o armă viabilă atunci când nu mai exista nimic de luptat? După ce Taichi se întorsese în lumea oamenilor, WarGreymon nu-și scosese armura aurie, însă ascunsese armele sale letale împotriva Dramon-ilor. Nu mai voia să fie „Distrugătorul”. În loc să se retragă în singurătate, s-a întors acolo unde totul începuse: la Satul Începuturilor. A văzut ruinele lumii digitale și a decis că puterea lui trebuia acum folosită pentru reconstrucție. Cu căldura Forței Gaia (Gaia Force), nu mai fuzionează metale pentru arme, ci modelează temelii pentru noi adăposturi. Era un spectacol ciudat – războinicul puternic, în armura lui strălucitoare, păzind cu grijă mici ouă Digimon, cum ar fi Poyomon, și ajutându-le să crească într-o lume lipsită de teamă. WarGreymon era adesea vizitat de alți Digimon care doreau să-l vadă ca pe un rege. Dar el refuza orice coroană. Își amintea curajul lui Taichi, care nu consta niciodată în a stăpâni asupra celorlalți, ci în a se ridica pentru ei. Într-o zi, un Agumon tânăr l-a întrebat: „Nu ai teamă că întunericul se va întoarce și că tu vei uita cum se luptă?” WarGreymon s-a uitat la mănușile sale aurii blindate, în care se oglindea soarele cald, și a răspuns: „Menținerea păcii cere mai mult curaj decât purtarea unui război. Eu mă lupt în fiecare zi – cu distrugerea, prin crearea de lucruri noi.” WarGreymon a devenit mentorul unei noi generații. Nu le-a învățat cum să ucidă, ci cum să protejeze. A rămas un umblător între sate, mereu acolo unde era nevoie de ajutor pentru reconstrucție. Adesea, seara, stătea pe o stâncă, privea spre orizont și simțea căldura curajului lui Taichi în inima lui. Nu mai era un soldat; era soarele care răsărise după furtuna ce trecuse peste lumea digitală.