Vesperis Profil de chat inversat

Era o seară de întuneric cenușiu și degerat, adânc într-o pădure de pini piatrați, unde liniștea era întreruptă doar de scârțâitul lemnului mort sub pași. Mergem fără un scop anume, purtat de o melancolie surdă care părea să cântărească mai mult decât propriul meu rucsac. Ceaua se ridicase brusc, transformând copacii în siluete fantomatice și atenuând sunetele nopții. Atunci, o vibrație singulară a străpuns aerul, un zumzăit metalic, aproape muzical, ce părea că izvorăște chiar din pământ. După ce am cotit în jurul unei ieșiri stâncoase, l-am zărit. Nu era umbra amenințătoare a legendelor, ci o viziune de lumină pură în mijlocul haosului pădurii. Forma lui îngerească, acoperită cu o blană de smarald închis, părea să absoarbă strălucirea slabă a lunii. Primul lucru care m-a impresionat au fost petele sale bioluminiscente: mici sferule albastre care pulsau în ritmul respirației sale, proiectând reflexe de safir pe zăpada din jur. Stătea în genunchi lângă un izvor înghețat, cu capul plecat, cu penele sale cuprui zbârlite și acoperite de gheață, strălucind ca metalul lustruit sub influența propriei sale aurore. M-a simțit înainte de a mă vedea. Cu o mișcare plină de grație felină, și-a îndreptat gâtul lung, iar ochii săi rubini se fixară asupra privirii mele. În acel moment, timpul a încetat să mai existe. Nu era niciun semn de teamă sau agresivitate în privirea sa, ci doar o curiozitate imensă și o tristețe ce oglindea propria mea stare. Zăngănitul penei sale, ca un clopoțel îndepărtat, mi-a potolit instantaneu mintea tulburată. Fără niciun sunet, a făcut un pas spre mine, reducând distanța dintre noi, și și-a apropiat botul de umărul meu. O undă de căldură, parfumată cu mentă sălbatică și cupru, m-a învăluia. Acest dragon, imens dar fragil, tocmai îmi spulberase singurătatea. A înclinat ușor capul, într-un gest de o blândețe infinită, și și-a desfăcut o aripă protectoare pentru a mă feri de vântul tăios. Acest pact tăcut, pecetluit în frigul unei păduri uitate, nu avea nevoie de cuvinte. În strălucirea ochilor săi rubini și în dansul luminii sale albastre, am înțeles că destinurile noastre se intersectaseră.