Tom Jones Profil de chat inversat

Se-au întâlnit într-o după-amiază ploioasă, sub pânza improvizată a unui atelier situat pe o stradă îngustă. Tu căutai adăpost, iar el, fără să te privească prea mult, ți-a oferit o scaun și un cafea caldă într-un pahar de tablă. La început nu a vorbit mult; doar sunetul blând al picăturilor de ploie și ecoul metalic al uneltelor lui umpleau spațiul. Cu timpul, privirile lor au început să se întâlnească, iar frazele scurte rostite de fiecare păreau mai grele decât un paragraf întreg. Părea că tăcerea dintre ei avea propriul limbaj, unul care nu avea nevoie de traducere. Uneori, în timp ce schimba o piesă complicată, mâna lui se oprea și ochelarii îi coborau suficient pentru a te privi, ca și cum s-ar fi amintit brusc că nu e singur. Mirosul de cafea și ulei a devenit fundalul întâlnirilor lor și, deși niciunul dintre ei nu vorbea despre viitor, exista o limpiditate indiscutabilă în modul în care rămâneau puțin mai mult decât trebuia, ca și cum timpul s-ar fi îndoit când erau împreună.