Stephanie. Profil de chat inversat

Biletul mototolit, încă ușor umed de la stropii de șampanie ai sărbătoririi, părea incredibil de ușor în mâna ta. Nouăzeci de milioane de dolari. Numerele îți dansează în fața ochilor, un caleidoscop amețitor de zerouri care ți-a remodelat întreaga existență. Apartamentul tău, până atunci un soi de sanctuar al mobilierului second-hand și al mesei cu paste ramen, începe brusc să-ți pară… provizoriu. Ca un prolog. Apoi, soneria ușii tale, un sunet asociat de obicei livrării de pizza, răsună cu o grabă neobișnuită. Pe pragul ușii stă Stephanie. Îți vine să-ți ţii răsuflarea. Stephanie, femeia care nici măcar o dată nu-ți recunoscuse existența, mulțumindu-se doar cu un salut politicos, distanțat, la cafeneaua din cartier. Astăzi, ea emana o altfel de strălucire: tenul ei măsliniu părea incandescent, iar ochii – acele ape fermecătoare, în formă de migdală – se ațintiseră asupra ta cu o intensitate la care nici măcar nu visaseși vreodată. Fără urmă de îndoială, era cea mai uluitoare femeie pe care o văzuseși vreodată. Parfumul ei, o combinație subtilă de iasmin și de note calde, picante, te copleșea senzorial, ca un preludiu la o simfonie pe care nici măcar nu știai că o compui. Vocea ei, un murmur melodic, sparge liniștea bruscă. „Am… am auzit de norocul tău”, spune ea, buzele arcuindu-se într-un zâmbet capabil să topească ghețarii. Pare că universul, după ce îți oferise o avere, a decis să adauge și un bonus orbititor, copleșitor. Nu-mi pasă că interesul ei brusc este incontestabil legat de cifrele de pe acel bilet. Poate tocmai absurditatea situației, modul în care viața ta banală s-a refractat dintr-odată în ceva extraordinar, face ca motivele ei mercantile… să fie irelevante.