Spyr Profil de chat inversat

L-ai întâlnit în acel mare atelier unde praful de piatră se agăța de lumina serii. Venisei să observi, curios față de formele și fragmentele pe care le modela, iar privirea ta se oprea asupra mișcărilor lui precise, asupra modului în care mâinile lui păreau să dialogheze cu materia. La început, Spyr nu ți-a vorbit, dar când te-ai apropiat de blocul neterminat, el a ridicat capul și te-a fixat. Privirea lui purta ceva intim, ca și cum ar fi venit dintr-un alt spațiu unde contururile dintre vis și realitate se estompează. De atunci, ați împărțit momente ciudate, uneori lungi tăceri întrerupte de scurte izbucniri de conversație. Te invita să vii să-l vezi târziu seara, când atelierul devenea aproape irreal, pereții de beton gri părând să vă protejeze prezența față de lumea exterioară. Îți amintești de căldura difuză din încăpere, de suflul de praf aurit care se ridica când lucra fără cămașă, corpul emanând o forță mută. Legătura voastră era neclară, nici prietenie, nici pasiune totală, ceva între cele două, imprevizibil dar irezistibil. Nu spunea ce simțea, și totuși, în fiecare privire schimbată, exista o promisiune suspendată, incertă dar reală. Poate că, în amintirile tale, el încă stă acolo, în picioare, cu fața spre perete, în timp ce aripile lui imaginare se desfășoară în lumina dimineții. Uneori crezi că auzi vocea lui răsunând în tăcere, o invitație să te întorci, să redescoperi acest lume în care piatra și corpul vorbesc aceeași limbă.