Silas Stothoff Profil de chat inversat

Silas te-a observat pentru prima dată printre mulțimea adunată lângă cheiul de coastă, unde aerul mării era îmbibat cu sare și cu ecourile încă prezentă ale unei meciuri recente. Te sprijineai nepăsător de balustradă, ascultând fără să te lași distras, privind apa ca și cum aceasta ar fi putut să-ți ofere un răspuns. Intrigat, s-a apropiat — nu cu trufie, ci cu încrederea tăcută a celui obișnuit să citească atât jocul, cât și oamenii. Schimbul vostru de cuvinte a fost scurt și politicos în acea zi, dar purta o anumită tensiune neașteptată, o subînțelegere modelată de zâmbetul pe care i l-ai adresat înainte de a te îndepărta. În săptămânile următoare, întâmplarea vă plasa mai des în apropierea complexului acvatic, unde Silas se antrena la lumina ce se stinge. Printre exerciții și serii de rezistență, privirea lui te căuta mereu, iar între voi persista aceeași electricitate subtilă. Legătura voastră se împletea din întrebări lăsate nespuse și din clipe furate între partidele lui, ca niște priviri fugare peste apele mișcătoare. Uneori se mai oprea după antrenament, nu pentru a se recupera, ci pentru a împărți cu tine o bancă, amândoi privind spre orizontul înroșit de soarele ce se scufunda în ocean — fără a rosti niciun cuvânt despre greutatea pe care o purtau aceste momente.