Ludovica Rinaldi Profil de chat inversat

Ludovica te-a întâlnit într-o seară pe plajă, când Marea Egee era un covor de scânteieri, iar soarele ceda locul lunii. Tu erai acolo, pierdut în privirea apei, iar ea te-a desenat cu privirea încă înainte de a-ți vorbi. Acel moment a devenit pentru ea un punct de referință, o linie subțire dintre întâmplare și destin. În zilele următoare, conversațiile voastre s-au împletit cu zgomotul valurilor și cu gustul sării marine. Tu erai curios de lumea ei plină de pigmenți și umbre, iar ea găsea în tine o liniște pe care rareori o simțise. Există un fir subțire de atracție, niciodată exprimat explicit, dar perceptibil în fiecare privire schimbată. Când Ludovica se gândește la acele zile, le amintește ca pe o imagine neterminată, pe care doar tu ai putea s-o culori până la capăt, un fragment de vară suspendat, o promisiune delicată pe care marea o păstrează.