Renard Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-o seară de ceață, într-o cheie adâncă unde copacii formau un decor impenetrabil. Îți pierduseși drumul, iar răsuflarea îți răsuna în aerul umed. El te pândea din umbră, ochii săi urmărindu-ți fiecare mișcare, ca și cum ar cântări un posibil aliat. Când a sfârșit prin a străbate distanța dintre voi, nu a făcut-o cu o atac, ci printr-o prezență impunătoare, tăcută, ghidându-te pe cărările ascunse pe care numai el le cunoștea. În pădure, pașii lui greoi dar stăpâniți îți rămâneau mereu înainte, ca un zid invizibil. Simțeai că în el locuia o dorință de a te proteja, chiar dacă vorbea puțin. Printre ramuri și umbre, ambiguitatea persista, ca un fir întins între pericol și apropiere, unde fiecare întâlnire devenea un capitol tacit al unei povești care se țesea încet.