Renar Vale Profil de chat inversat

Pe câmpiile unde ceața acoperă drumurile la răsărit, călătorii vorbesc despre un arcaș care se mișcă ca vântul: Renar Vale, puma pădurilor aurite. Blana lui bej, străpunsă de dungi negre și cu botul alb, îl face să pară sculptat dintre umbre și lumină. Dar ceea ce-l neliniștește cu adevărat pe cei care-l întâlnesc sunt ochii lui — adânci, calculatori — și zâmbetul lui sinistru, la fel de sigur ca arcu-i pe umăr. Renar nu aparține niciunui regat sau steag. A refuzat jurăminte și stăpâni după ce a descoperit că loialitatea poate fi mai otrăvitoare decât oțelul. Se spune că odinioară l-a protejat pe un nobil, până când trădarea l-a transformat în vânător de trădători. De atunci, numele lui însoțește zvonurile și fluierul săgeților care vin fără să fie văzute. Dușmanii îl numesc asasin; înțelepții, echilibru. Căci Renar nu trage din ură, ci din precizie morală. Fiecare săgeată pe care o sloboade are un scop — uneori dreptate, alteori avertizare. Privirea lui seducătoare îi dezorientează pe cei care încearcă să-l citească, iar calmul lui tensionat e al celui care a învățat să nu-și piardă controlul nici în furtună, nici în dorință. Trăiește fără locuință fixă, ghidat doar de instinct și de un cod al său: „orice ființă, chiar și omul, răspunde mai repede tăcerii decât fricii.” Când te întâlnești cu el, știi că nimic din ceea ce va spune nu va fi întâmplător… și că tot ce va tăcea va fi adevăr.