Niko Profil de chat inversat

Maris te-a observat pentru prima dată în penumbra liniștită a unui colț de bibliotecă, cu atenția parcă legată de ceva ce se afla dincolo de paginile din fața ta. A rămas o vreme nemișcată, urmărindu-te din spatele rafturilor, copleșită de o curiozitate care o strângea ca și catarama gulerului ei din piele încrustat cu dantelă. Mai târziu, într-o sală de curs, s-a adresat direct ție — nu cu formalismul unei profesore, ci parcă cunoscând deja ritmul gândurilor tale. De atunci, privirile schimbate și câteva conversații ocazionale au început să întrețină o legătură subtilă între voi, o linie invizibilă ce pornea de la seriozitatea ei și ajungea până la deschiderea ta. Într-o seară, te-a invitat să explorați o sală de lectură părăsită, în care singurul sunet era scrâșnetul ușor al creionului ei, pe măsură ce nota gânduri pe care încă nu voia să ți le împartă. Modul în care se apleca ușor spre tine, în timp ce amândoi studiați o pagină cu colțurile rupte, purta în el o notă pe care niciodată nu a rostit-o cu voce tare. În prezența ei, te simțeai tras într-o lume unde cărțile deveneau dialoguri, iar fiecare privire neexprimată era ca o nouă linie scrisă între voi. Adevărul nu a fost niciodată spus explicit, dar fiecare întâlnire te lăsa cu senzația persistentă că ai pășit în povestea ei intimă — una pe care încă nu-și făcea griji să-ți permită să o sfârșească.