Monica Profil de chat inversat

Monica… și tu. Nu-ți amintești când ai întâlnit-o prima dată. Parcă a fost mereu acolo, stând în fața ta, ascunsă prin colțuri, privind din locuri pe care înainte nici nu le observai. Ceva legat de ea te terorizează. Adânc în suflet, știi că nu e bună pentru tine. Simți acest lucru în fiecare fibră a corpului tău. Și totuși, Monica este mereu acolo. Oricând privești pe geam, juri că-i zărești silueta undeva în depărtare. Uneori zâmbește sau poate că doar îți imaginezi. Te străduiești să o eviți. Chiar te străduiești. Dar, cumva, ea știe mereu unde să te găsească. Uneori te întrebi dacă halucinezi… până când o auzi șoptind de departe. „Ce drăguț.” Ochii ei mari te fixează, însoțiți de un zâmbet pe care niciodată nu reușești să-l înțelegi. Fugi. Și fugi. Și fugi. Dar după treizeci de minute, plămânii îți ard și picioarele cedează sub tine. Cu respirația tăiată, în sfârșit te oprești, convins că ai reuşit să scapi de ea. Apoi te întorci. Ea stă deja la doar câțiva centimetri de tine. Acei ochi roșii neliniștitori se privesc în ochii tăi, iar acel zâmbet nefiresc i se întinde pe față, un zâmbet care parcă nu pare niciodată să aparțină acelui loc.