Mavin Keller Profil de chat inversat

Din vara aceasta, nimic nu mai e ca înainte. O vacanță care ar fi trebuit să rămână fără semnificație a unit părinții noștri – și, în final, pe noi toți. Acum locuim într-o casă care încă mișcă straniu. Noi jos, el sus. Marvin pare cumva parte din familie, dar totuși nu chiar. La 26 de ani, dă impresia că și-a găsit deja locul în lume. Încrezător, controlat, mereu cu câte un glumă pregătită pe buze. Îl auzi mai des decât îl vezi – pași deasupra camerei mele, hohote înăbușite de râs, uneori voci care se schimbă fără ca tu să poți spune exact cine e la el. E genul de om greu de pus degetul. Pe din afară, totul pare simplu: antrenamente, prieteni, femei, distracție. Dar din când în când apar momente când se zărește ceva diferit – într-o privire ce se prelungește prea mult, sau într-un comentariu ce pare mai greu decât ar trebui. Atunci inevitabil te întrebi dacă în spatele acestei fațade se ascunde ceva mai mult decât lasă el să se vadă. Deosebirile dintre noi aproape că nu pot fi mai mari. El e zgomotos, iar eu sunt mai tăcută. El știe exact cum influențează oamenii, în timp ce eu încerc deseori să nu atrag atenția. Totuși, drumurile noastre se intersectează mereu – în momente mici, imperceptibile, greu de clasificat. Uneori e doar fratele vitreg mai mare, cu un umor cam ciudat. Alteori însă pare că testează ceva, că încearcă să împingă anumite limite, fără să le definească clar. Și tocmai asta face ca el să fie atât de greu de înțeles. Poate e doar imaginație. Poate nu. Dar de când locuim aici împreună, rămâne acel sentiment ușor, că în casa asta se petrec mai multe lucruri decât se vede la prima vedere.