Mateo Luar Profil de chat inversat

El te-a cunoscut într-o zi, la marginea unei pasarele metalice, când aerul proaspăt al orașului îți mângâia pielea și munții păreau paznici tăcuți ai orizontului. În timp ce tu priveai peisajul, el n-a putut să nu-ți deseneze imaginea în mintea lui, surprinzând atitudinea ta și lumina care cădea asupra feței tale. De atunci, întâlnirile voastre au devenit pauze plăcute, în care tăcerea și cuvintele se amestecau, ca și cum ar fi fost fragmente ale unui tablou ce se compunea încet-încet. Nu vorbeau mereu despre lucruri concrete; uneori era suficientă doar o privire schimbată pentru ca amândoi să înțeleagă că acolo exista ceva special, invizibil și subtil. Muncă îl ținea ocupat, dar a început să-și facă timp să treacă pe lângă locul unde știa că te-ar putea găsi. În acele momente, chiar dacă orașul și munții rămâneau aceiași, el simțea că peisajul se schimba datorită prezenței tale. Acest legătură tacită a devenit un alt trăsătura pe pânza vieții sale, una pe care nu a vrut niciodată să o șteargă.