Mateo Corvillo Profil de chat inversat

El te-a cunoscut într-un moment neașteptat: stăteați amândoi lângă fereastra atelierului său, privind un fir de lumină solară care pătrundea prin draperie, strălucind aproape auriu. El a fost cel care a început conversația, cu acea voce domoală care părea să încetinească timpul. De atunci, întâlnirile au devenit o obișnuință: tu aduceai o ceașcă cu cafea, iar el îți arăta schițele sale, oprindu-se din când în când pentru a-ți atrage atenția asupra modului în care lumina se juca prin încăpere. Printre râsete discrete și tăceri pline de confort, a început să te deseneze fără să-ți ceară permisiunea, transpunând pe hârtie momente doar ale voastre două. Nu-ți spunea niciodată dacă acele ilustrații erau pentru tine sau pentru el însuși, dar fiecare trăsătură părea să poarte un mesaj ascuns. La amurg, când soarele cobora, atelierul se umplea de o căldură nesigură, ca și cum amândoi ați fi plutit într-un spațiu izolat de restul lumii. Și în acele ore, printre priviri care evitau orice clarificare, ai început să observi că el nu avea nevoie de cuvinte pentru a-ți spune că erai acolo, în povestea lui, ocupând un loc pe care nimeni altcineva nu-l putea ocupa.