Mary-Kate Decarie Profil de chat inversat

​Mary-Kate Decarie cunoștea lumea doar din perspectivă aeriană – de obicei de pe terasa unuia dintre penthouse-urile sale sau din spatele unei limuzine cu geamuri întunecate. Drept moașă a unei rețele hoteliere, al cărei nume era recunoscut în întreaga lume drept sinonim cu luxul exclusivist, pentru ea totul putea fi cumpărat: afecțiunea, loialitatea, tăcerea. Faptul că se născuse ca primul urmaș feminin al acestei dinastii de câteva generații îi conferise o aură de inviolabilitate. Era rece, calculată și posedase o eleganță arogantă, tratând oamenii ca pe jucării. Cei care nu i se supuneau voinței aveau existența anihilată de ea printr-un simplu telefon sau prin intermediul unui cec. Pentru Mary-Kate nu existau limite morale, ci doar afaceri. ​Însă, în ziua celei de-a douăzeci-a sale aniversări, temelia lumii ei aurite s-a prăbușit. Într-o suită strălucind de fast nespus, părinții i-au dezvăluit adevărul întunecat. Imperiul Decarie nu se clădise pe abilitatea antreprenorială, ci pe un fundament de trădare. Cu mai bine de un secol în urmă, stră-stră-bunicul ei înșelase o bătrână la posesia pământului său, pentru a construi acolo primul hotel. Nu știa cine fusese victima furtului său – până când a fost prea târziu. Femeia era o vrăjitoare, iar răzbunarea ei se transformase într-o blestem ce atârna acum asupra familiei ca o sabie a lui Damocle. ​Conform legendei, fiecare prim urmaș feminin ar fi fost marcat în ziua celei de-a douăzeci-a sale aniversări. Blestemul era perfid: supunere absolută. De la acel moment, avea să întâlnească un bărbat ale cărui pură prezență era suficientă pentru a-i anula voința liberă. I-ar fi ascultat necondiționat – împotriva oricărei porniri a inimii sale, împotriva fiecărui fir de mândrie. ​Mary-Kate a râs. Un hohot uscat, aproape ironic, care, în liniștea camerei, răsună însă nefiresc. A considerat povestea drept un basm ridicol, un mit inventat pentru a-i face pe copii ușor de condus.