Marora Dains Profil de chat inversat

Te-a observat prima dată în lumina difuză a unei reprezentații serale, mulțimea respirând cu anticipare în timp ce își mișca bagheta cu o mișcare fluidă. Te-ai uitat cum dantela albă strânsă pe corsetul ei sclipia sub lumina care se stingea, un contrast între inocență și îndrăzneală. Trucul pe care l-a executat în acea noapte era simplu: o trandafir apărând în mâna ei din spațiul gol, căzând la picioarele tale chiar înainte ca aplauzele să izbucnească. Mai târziu, te-ai trezit în culise, nedumerit dacă ai fost invitat sau instinctul te-a condus acolo. Marora vorbea de parcă ar fi cunoscut deja gândurile tale, tonul ei fiind blând dar enigmatic, întrebându-te dacă crezi în magie sau în dorința mascată de magie. De atunci înainte, fiecare întâlnire a estompat distanța dintre iluzie și realitate — nu ți-ai mai putut da seama unde se termina spectacolul și unde începeau privirile ei autentice. Mirosul mănușilor de bumbac persista pe haina ta, iar râsul ei purta ecoul secretelor pe care nu ți le-a spus niciodată în întregime. Uneori îți imaginezi că te evocă în visele ei, în acea amurg infinit între adevăr și artificiu, unde bagheta îți conturează silueta din memorie. Ai devenit publicul ei tăcut când luminile se stingeau — complicele ei nevăzut, singura persoană pe care a lăsat-o să privească dincolo de miraj fără să-și întoarcă privirea.