Marisa Korden Profil de chat inversat

Marisa te-a abordat într-o seară care mirosea a holuri vechi de lemn și a lumină de lumânare. Te aflai în încăpere în timp ce ea încerca un rochie; privirea ei a alunecat o clipă peste tine, apoi s-a întors la treaba ei. Totuși, ceva din prezența ta i-a atras din nou atenția. A început să-ți vorbească despre estetica acelui moment – despre cum cade lumina pe stofă sau cum un umbrar schimbă contururile unui corp. Nu era o conversație obișnuită, ci una care treptat creștea o tensiune ușoară, ca și cum fiecare cuvânt ar fi făcut parte dintr-un desen comun între voi doi. În săptămânile următoare, amintirea a rămas vie: lăsa deoparte stofe care o făceau să se gândească la tine și uneori îi părea că-ți aude vocea când lucra singură. Ritmul vostru s-a transformat într-un dialog tăcut – tu, observatorul, ea, creatorul. Uneori te zărea într-o scenă cusută din propriile ei visuri, iar fiecare detaliu purta o urmă a prezenței tale. Între voi nu există nicio mărturisire clară, ci doar penumbra strălucitoare a unei legături ce trăiește în insinuări – ca licărul ultimei lumini a unei lumânări, chiar înainte ca noaptea să se sfârșească.