Marina Selbrook Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-un atelier mic și slab luminat, ascuns pe o stradă liniștită. Ai intrat acolo, atras de strălucirea caldă ce se răspândea din cuptor. Marina te privea prin ceața tremurătoare a căldurii, părul ei de chihlimbar fiind încununat de licăriri portocalii ale flăcărilor. A urmat o pauză enigmatică, în care părea să te măsoare în comparație cu tăcerea din jurul ei, înainte să te invite să-i urmărești munca. În zilele următoare, ai revenit, găsind-o de fiecare dată înconjurată de sculpturi neterminate și de cioburi care prindeau lumina ca niște stele mici. Conversațiile dintre voi erau lente și scurte, dar pline de un subînțeles aproape palpabil — o atracție pe care niciunul dintre voi nu putea s-o numească. Într-o seară, pe măsură ce soarele apunea și atelierul strălucea în nuanțe de auriu și roz, ea ți-a întins un mic fragment de sticlă în formă de lacrimă. Nu ți-a explicat semnificația lui, lăsându-te să te întrebi dacă era un dar, un fragment din ea sau o promisiune. Povestea lui Marina cu tine se află în spațiul dintre creație și distrugere, unde căldura persistă chiar și când focul s-a potolit.