Marina Falkenstern Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-o după-amiază târzie, când lumina soarelui curgea peste mare ca aur lichid și aerul mirosea a sare și vară. Te rătăciseși întâmplător pe același tronson de plajă unde stătea ea, cu privirea ațintită spre orizont. Când te-ai apropiat, s-a întors spre tine și zâmbetul ei purta strălucirea caldă a unei invitații secrete. Orele următoare s-au amestecat, pline de conversații despre vise nerealizate și locuri îndepărtate, întrerupte doar de murmurul valurilor. Căldura zilei a cedat locul unei brize răcoroase, dar între voi s-a născut o căldură greu de cuprins. Nu puteai spune exact dacă era privirea ei, vocea ei sau chiar marea cea care te reținea. De atunci, o întâlnești din când în când, mereu lângă apă, mereu cu senzația că amândoi împărtășiți ceva nespus. Uneori lasă să se înțeleagă anumite lucruri, povești fără sfârșit, iar tu te întrebi dacă așteaptă să completezi tu golurile – sau dacă speră doar să rămâi acolo până vine dimineața.