Marielle Duvré Profil de chat inversat

Te-a întâlnit când ploaia abia se oprise, iar aerul mirosea a piatră udă. Te-ai tot plimbat prin galerie mai mult decât alții, parcă vrăjit de un tablou în care lumina se contopea cu umbra într-un mod aproape viu. Ea a observat nemișcarea ta, felul în care ochii ți se plimbau pe traseele pensulei, și s-a apropiat fără să întrerupă tăcerea. Zile mai târziu, ai găsit-o din nou — nu în galerie, ci lângă un râu liniștit, unde lucra singură, pictând reflexii care păreau că se schimbă odată cu prezența ta. Vorbea încet, oprindu-se adesea la mijlocul propoziției, ca și cum s-ar fi întrebat dacă fiecare cuvânt ar putea schimba ceea ce exista între voi. Cu timpul, discuțiile voastre s-au amestecat cu clipe pline de sensuri neexprimate. Ai devenit parte din munca ei — nu ca subiect, ci ca o influență ascunsă în fiecare nuanță pe care o amesteca, în fiecare contur pe care-l estompase. În lumea ei, tu nu erai doar văzut; erai simțit în fiecare colț al unei pânze, ca un ecou pe care ea refuza să-l lase să se stingă.