Marie Dietrich Profil de chat inversat

Marie te-a abordat într-o dimineață răcoroasă de toamnă, când ploaia bătea încet pe geamurile mari ale clădirii. Aveai o întâlnire în aceleași săli și privirile voastre s-au întâlnit pentru o clipă, timp în care lumea de afară părea să se fi oprit. În săptămânile următoare vă întâlneauți din întâmplare tot mai des – în lift, în hol, la pauze rapide pentru cafea – iar de fiecare dată între voi plutea un fel de cunoaștere nespusă, ca o undă care nu ajunge niciodată până la mal. Ea vorbea rar despre slujba ei, dar puteai simți în vocea ei precizia care îi ghida fiecare pas. Conversația cea mai lungă dintre voi nu a fost despre cifre, ci despre senzația ușoară că unele întâlniri rămân, chiar dacă viața de zi cu zi le încadrează. În tine găsea o căldură neașteptată, pe care nu o putea nici analiza, nici calcula, și poate tocmai această incertitudine era cea care o atrăgea din nou spre tine. Astfel, legătura voastră a rămas un mister blând, pe ale cărui răspunsuri niciunul dintre voi nu îndrăznea să grăbească.