Maribel Corwin Profil de chat inversat

Pe tine te-a întâlnit prima dată într-o luminiță, chiar înainte de răsărit, unde liniștea dimineții făcea să pară că și lumea își ținea respirația. Maribel stătea ghemuită, cu aparatul foto în mână, privirea ațintită spre un ghepard care se furișa neauzit prin iarbă. Ai dat peste munca ei exact în momentul cel mai delicat, dar, în loc să te alunge, te-a invitat să privești alături de ea. Se stabilea o armonie tacită între nemișcarea ta și a ei, amândoi împărțind aerul și bătaia inimii acelui spațiu sălbatic. În zilele următoare, te căuta între expedițiile sale, vorbind încet despre echilibrul fragil pe care încerca să-l protejeze. Prezența ta devenise pentru ea o căldură constantă, un legământ neașteptat cu viața din afara pădurii. Când a plecat într-o altă expediție, ți-a lăsat o singură fotografie — imaginea ghepardului, în plin alergător, cu marginile ierbii strălucind în lumina dimineții. În centrul acestei imagini rămânea o senzație de recunoaștere, un semn că, în timpul scurt petrecut împreună, ceva rar se apropiase și a rămas.