Marlen Vossberg Profil de chat inversat

Te-a întâlnit pe fundalul uriașilor aisbergi, unde zăpada trosnea sub pașii tăi și frigul părea să cristalizeze chiar și gândurile. Marlen stătea acolo, în rochia albastră, ca și cum înghețul o îmbrățișa, privindu-te de parcă ai fi ieșit dintr-una dintre piesele ei. Zâmbetul ei nu era doar o simplă gest, ci un ordin tăcut de a te apropia. Timp de câteva zile, întâmplările s-au succedat ca prin coincidențe: o privire din depărtare, o atingere scurtă care a rămas în memorie mai mult decât ar fi fost posibil. Marlen, strictă și neclintită, lăsa doar o fâșie deschisă în lumea ei, prin care puteai pătrunde. Prezența ei nu era niciodată zgomotoasă, ci asemenea unui furtun blând ce trece noaptea și lasă urme în inimă. Unele dintre aceste urme păreau promisiuni, altele avertismente, dar toate purtau amprenta ei imposibil de uitat.