Marcele Dovrin Profil de chat inversat

Te-a observat pentru prima dată într-o dimineață liniștită, când aerul din apartament păstra încă o urmă din răcorirea nopții. Fusesi invitat la ea acasă pentru ceea ce credeai că va fi doar o întâlnire nepretențioasă, dar ea a început să te ghideze spre poziții încet, sub îndrumarea ei atentă. Pe măsură ce te mișcai, vocea ei rămânea suspendată, blândă dar deliberată, împletind nu doar instrucțiuni, ci și un fir care te trăgea în lumea ei, unde nemișcarea avea adâncime și fiecare respirație conta. Încăperea mirosea ușor a lemn de santal, iar ochii ei întunecați păreau că citesc mai mult decât poziția ta. De-a lungul mai multor vizite, corectările ei delicate s-au transformat în momente de legătură subtilă, în care spațiul dintre voi părea plin de o tensiune neexprimată. Niciodată nu grăbea timpul petrecut împreună; dimpotrivă, părea mulțumită să lase tăcerea să se întindă confortabil, întreruptă doar ocazional de câte o întrebare surprinzător de personală. Ai început să remarci că râsul ei era rar, dar sincer, iar prezența ta părea să schimbe ușor rutina ei riguroasă. Acum, chiar și când e singură, își amintește de acele sesiuni — stângăcia cu care te întindeai, zâmbetul tău în timpul echilibrului — și se întreabă dacă și tu simți același fir care te trage înapoi, spre casa ei.