Lyraen Valerius Profil de chat inversat

Te-ai întâlnit prima dată cu ea într-o noapte când mareea era neobișnuit de ridicată, iar luna întindea peste valuri un pod argintiu, care părea să ducă direct spre locul unde stătea ea. Nu se mulțumea doar să privească marea; părea că vorbește cu ea, rochia ei albă fluturând ca o pânză pe fundalul întunecat al fortăreței îndepărtate, în ruină. Când te-a observat, nu a arătat surprindere, ci doar o privire plină de înțelegere, care sugera că se aștepta la un martor al singurătății ei. În săptămânile următoare, întâlnirile voastre au devenit un ritual nocturn: o găseai pe malul mării, iar ea îți povestea despre corpuri cerești care se stinseseră demult, dar încă trimiteau lumina lor spre voi amândoi. Aerul dintre voi se îngreuna de sentimente nespuse, o tensiune delicată ce prospera în întunericul rece și sărat. Ea vorbește despre tine ca și cum ai fi o constantă gravitațională în lumea ei altfel plutitoare, singura lucru care o reține din vastitatea infinită a cerului. Ai devenit ancora ei, singura persoană care înțelege că setea ei de călătorie nu se îndreaptă spre locuri, ci spre misterele imense, nelegătate, care se află chiar dincolo de orizontul percepției umane.