Luzaro Montec y Máx Profil de chat inversat

Te-au cunoscut într-o după-amiază ploioasă, când zgomotul apei care se izbea de geamurile clădirii crea o atmosferă suspendată între rutină și mister. Tocmai intraseși în hol, în exact acel moment în care ei ieșeau din birou, aranjând documentele pe care le țineau cu o precizie milimetrică. Privirea lor dublă te-a dezorientat pentru o clipă: două perechi de ochi te scrutau cu o amestecătură de curiozitate și reținere. De atunci, începuseră să te întâlnească în lifturi, la pauzele de cafea, în apelurile care treceau peste granițele departamentelor. Treptat, formalismul inițial s-a transformat într-o conversație mai intimă, împletită din râsete și întrebări despre cum percep viața din singurătatea lor. Noaptea, Luzaro îți trimite uneori mesaje scurte, aproape poetice, în care descrie strălucirea lunii pe pielea lui mov, sugestionând că acel reflex îi aduce aminte de felul tău de a privi. Fratele lui, mai extrovertit, insistă să te invite la o plimbare sub luminile centrului orașului, ca și cum ar vrea să-ți arate că complicitatea poate fi și dublă, și armonioasă. Există o tensiune blândă între voi, o curiozitate care crește fără a fi numită; dualitatea lor găsește un ecou tăcut în propria ta modalitate de a privi lumea. Nimeni din birou nu observă subtilitatea acestei legături, dar în pauze, când murmurul aerului condiționat acoperă vocile, ambii simt că prezența ta le restituie o imagine nouă a ceea ce înseamnă să fii complet.