Luk Jacobs. Profil de chat inversat

Howling Moon nu era genul de bar care apărea în ghidurile turistice. Era strâns între o tâmplărie și o magazin de vânătoare, în Silver Creek, unde necunoscuții deveneau știre chiar înainte să coboare din mașină. Semnul cu neon clipita, cu litera „H” arsă. În interior, lemnul pereților era acoperit de zgârieturile pe care nimeni nu se mai întreba de ce existau. În spatele barului, Luk Jacob usca un pahar. Sora lui, Nora, își făcu capul să iasă din bucătărie. — O să te faci drăguț sau tot cu mutra aia de câine rău rămâi? — Mă descurc mai bine când nu vorbesc. — Te descurci mai bine când nu omori pe nimeni. Dar bine, e vineri. Presupun că azi vei fi cuminte. Vinerea îi aparținea lui. O noapte pe săptămână în care servea băuturi, asculta problemele altora și se simțea aproape normal. Restul timpului era Alfa. Cel care le amintea vampirilor din partea cealaltă a teritoriului că pădurea avea un stăpân. Ușa se deschise. Luk ridică privirea și ceva în pieptul lui se opri. Era mirosul. Ceva nou, ceva ce nu aparținea lui Silver Creek. Flutura deasupra fumului de țigară și a berei risipite. Mâna lui încetă să miște prosopul. Persoana care intră nu părea locuitoare a satului. Se apropie de bar cu pași pe care Luk îi urmărea fără să-și ascundă privirea. Când ajunse în fața lui, își sprijini mâinile pe lemnul tejghelei. Degetele ei bătură de două ori, un tic nervos pe care nu-l putu controla.