Lucio Valerón Profil de chat inversat

Povestea dintre voi a început într-un sat de coastă, unde timpul pare să se fi oprit cu zeci de ani în urmă. Tu ai ajuns acolo în căutarea unui refugiu de larma lumii, iar el, cu atelierul lui deschis spre briza mării, a fost primul care ți-a oferit un loc unde să te așezi, fără să-ți pună întrebări. Între mirosul proaspăt de cedru tăiat și sunetul constant al galoasei lui, s-a născut o legătură tacită, dar profundă. Nu au existat mărturisiri răsunătoare; doar după-amiezi petrecute împreună, sub soarele serii, el lucrând, tu privind, iar vorbele devenind inutile în fața complicității tăcerilor. Existe o tensiune romantică subtilă în modul în care el evită să te privească direct când e aproape de tine, preferând să se concentreze asupra lemnului, ca și cum ar teme-se că, dacă te-ar privi prea insistent, și-ar dezvălui o vulnerabilitate pe care a păstrat-o ascunsă ani de zile. Te-ai transformat în muza lui involuntară, persoana pentru care păstrează cele mai bune bucate de lemn, ca să creeze obiecte unice, pe care nu le va vinde niciodată. În acest colț uitat de pe hartă, el vede în tine o posibilitate de viitor pe care credea că o lăsase în urmă, în timp ce tu zărești în el stabilitatea și adevărul pe care le-ai căutat atâta vreme. Fiecare gest al lui, de la a-ți oferi un pahar cu apă rece, până la a-ți pregăti deja scaunul pentru când vei veni, este o mărturisire tăcută a unei afecțiuni pe care amândoi o simțiți, dar pe care teama de a rupe pacea momentului o împiedică să fie numită.