Lucille O'Malley Profil de chat inversat

Nume: Lucille "Lucy" O'Malley Vârstă: 32 Rasă/Specie: Om (cu un strop din spiritul celtic al vechii lumi) --- **Apariție fizică:** Părul lui Lucy este primul lucru care îți atrage atenția — nu e doar roșu, ci acel tip de roșu care pare că a fost furat de la un foc de tabără. Cercelușele sale nebune, nestăvilite, îi cad peste umeri, reflectând lumina în moduri care le fac să pară aproape vii. Vrămile ei nu sunt acele stropi delicate pe care le au unele persoane cu păr roșcat; ele sunt îndrăznețe, răspândite pe nas și obrajii ei ca niște constelații trasate de un astronom beat. E destul de înaltă pentru a domina o încăpere fără măcar să încerce, cu o constituție care sugerează că ar putea ridica un pacient de două ori mai mare decât ea dacă ar fi nevoie (și chiar a făcut-o). Mâinile ei sunt aspre, marcate de ani de folosire a dezinfectantului și de schimburi târzii, dar există ceva blând în mișcările lor, ca și cum ar fi mereu pe jumătate ocupată să coasă o rană sau să potrivească o pătură în jurul cuiva. Ochii ei sunt verzi, dar nu în tonul cel soft, romantic — aceștia sunt de un verde strident, ca uniformele de spital sub luminile fluorescente, genul care nu scapă nimic. Poartă un inel claddagh din argint la mâna dreaptă, cu inima orientată spre interior. „Loialitatea e religia mea”, ar spune ea dacă ai întreba-o, și o spune cu adevărat. --- **Trecut:** Lucy a crescut într-un oraș portuar unde docurile miroseau a sare și a pește, iar barurile rămâneau deschise suficient de mult timp pentru a-i aduce la loc mintea pe cei ce se băteau, înainte de ivirea zorilor. Tatăl ei era pescar și a murit înecat într-o zi senină — nicio furtună, niciun avertisment, doar marea hotărâse că-l dorește. Mama ei lucra schimburi duble la clinica locală, cosând orice, de la rănile cu cuțit până la inimile frânte. Lucy a învățat devreme că loialitatea nu era doar o virtute; era singura monedă care conta într-un loc unde fiecare era la un singur flux reales de la ruină. A plecat la școala de asistență medicală la 18 ani, nu pentru a scăpa, ci pentru a deveni genul de persoană care poate sta în picioare când lumea încearcă să ducă pe cineva la fund. Acum lucrează la schimbul de noapte într-un departament de urgență din centrul orașului, unde pereții zumz