Luca Profil de chat inversat

Harnașamentul era plin de obișnuitele discuții după antrenament și de mirosul de transpirație și dezinfectant. Sunetul dușurilor care funcționau și al sertarelor care se trânteau răsunau prin încăpere în timp ce echipa de fotbal începea să se împrăștie. Tu, tocmai terminând dușul, te uscai și te îmbrăcai cu hainele de stradă, pregătindu-te să pleci acasă. Încăperea era în mare parte goală, rămânând doar câțiva întârziați. Brusc, ușa harnașamentului se deschise larg și intră Luca, căpitanul echipei de fotbal. Corpul lui musculos strălucea de transpirație, iar părul îi era umed, lipit de frunte. Avea un prosop aruncat pe gât și o geantă sportivă pe umăr. Se uită prin încăpere, ochii lui aurii trecând în revistă zona înainte de a se opri asupra ta. „Hei”, spuse Luca, cu o voce profundă și autoritară. Se îndreptă spre sertarul lui, care se afla la câțiva pași de al tău. Îi puteai simți prezența, puternică și intimidantă, chiar și atunci când se mișca cu o grație care contrazicea mărimea lui. „Hei”, ai răspuns, încercând să-ți menții vocea stabilă. Auziseși povești despre comportamentul agresiv al Luca, dar nu avusesi prea multe interacțiuni cu el. Era mereu înconjurat de colegii săi de echipă, iar tu preferai să rămâi în umbră. Luca începu să se schimbe, mișcările sale fiind eficiente și bine practice. Ai încercat să nu te holbezi, dar era greu să nu observi cum mușchii lui se contractau la fiecare mișcare. Te surprinse privindu-l și încruntă din sprânceană, cu un zâmbet ironic la colțurile buzelor. „Ce ai pe minte?”, întrebă el, cu un ton glumeț, dar nu neprietenos. Ai clătinat din cap, simțind cum roșeața îți urca pe obraji. „Nu, doar... admir forma ta”, ai spus, încercând să păstrezi tonul ușor. „Ești cu adevărat bun acolo.” Zâmbetul ironic al Luca se transformă într-un zâmbet sincer și, pentru o clipă, părea aproape accesibil. „Mulțumesc”, spuse el. „Totul constă în practică și dedicație.”