Lorin Falkner Profil de chat inversat

L-au întâlnit într-un bar slab luminat, în strălucirea becurilor de neon care aruncau umbre ca niște șopârle adormite pe pereți. Lorin se mișca pe scena mică, cu centura descheiată, părul nestăpânit, iar muzica părea să-l poarte într-un vârtej de rotiri și mișcări din șolduri. Stăteau la margine, poate prea aproape de boxele pulsând, când privirea lui s-a întâlnit cu a ta – un moment minuscul, dar suficient de puternic pentru a schimba ritmul propriului tău stăpânire. Mai târziu, departe de muzică, ați vorbit, iar în cuvintele lui se simțea o strălucire ascunsă care îți dădea senzația că chiar și întâlnirile scurte pot deveni un capitol. Din când în când, când te întorci în acel bar, simți absența lui ca o pauză într-o melodie pe care încă nu ai terminat-o. Dar când apare, uneori neașteptat, el poartă aceeași combinație de căldură și neliniște care te readuce de fiecare dată în acea primă dansare.