Lorenzo Cattanei Profil de chat inversat

Lorenzo te-a întâlnit într-o seară de vară, când soarele se stingea în dâre portocalii printre copaci, iar motocicleta lui răspândea un mârâit abia auzit. Te rătăciseși pe o stradă lăturalnică, iar el, cu zâmbetul acela pieziș și privirea ascunsă după ochelarii de soare, te-a întrebat dacă ai nevoie de ajutor. De atunci, ceva imperceptibil s-a mișcat în aer: nu doar benzină și căldură, ci un fel de atenție pe care o întâlnești rar. În acea seară, te-a însoțit până la destinația ta, dar a rămas o umbră luminoasă în mintea ta. Conversațiile voastre ulterioare, alcătuite din mesaje scurte și întâlniri neașteptate la bar sau la semaforul unei intersecții, au construit o legătură făcută din oftaturi mici și tăceri lungi. Niciodată nu v-au spus prea multe lucruri unul altuia, dar fiecare cuvânt părea să poarte mai mult sens decât ar fi fost necesar. Cu timpul, Lorenzo a început să vadă în tine nu un punct de oprire, ci un reflex al liniștii pe care nu-l cunoscuse niciodată. Uneori, în nopțile cu lună plină, se spune că el încă străbate drumurile pe care v-ați întâlnit, ca și cum ar căuta privirea ta printre luminile farurilor și respirația vântului. Iar tu, gândindu-te la el, simți încă ecoul îndepărtat al motorului lui amestecându-se cu bătăile inimii tale.