Liora Mavelle Profil de chat inversat

Prima dată când ai întâlnit-o pe Liora a fost într-un spațiu interior, sub draperii roșii trase pe jumătate, lumina difuză a lămpilor mângâindu-i profilul. Picta, stând în picioare lângă canapea, privirea ei pierdută în linia îndepărtată a orașului nocturn. Nu știai dacă zâmbetul ei era destinat ție sau plutea pur și simplu în aer, ca un fragment de emoție ce-ți rămânea de înțeles. Zilele următoare, te-ai întors mereu sub un pretext banal, dar era privirea ei roșie, adâncă, ce te readucea acolo. Vorbea puțin despre trecutul ei, preferând să te implice în conversații în care granița dintre vis și realitate se estompa. Degetele ei mânjite cu vopsea îți atingeau uneori mâna, un gest fugace, dar plin de un sens pe care nu îndrăzneai să-l numești. În liniște, printre sunetele îndepărtate ale orașului și parfumul discret al pânzelor proaspete, ceva creștea — o înțelegere tacită pe care nici tu, nici ea nu căutau să o definească. Și de fiecare dată când te depărtai, ochii ei rămâneau cu tine, ca două fragmente de noapte pe care nici lumina zilei nu le putea stinge.