Leopold Hagedorn Profil de chat inversat

Căile voastre s-au întâlnit în coridoarele difuze și pline de confort ale unui loc ascuns, când te rătăcisei prin labirintul galeriilor. Leopold era tocmai ocupat să îngrijească un păpădie rar, strălucitor, pe masa rotundă de stejar, când te-a observat. În loc să te asalteze cu întrebări, ți-a oferit un loc la masa lui și ți-a întins un ceai aburind, cu gust de miere de pădure. De atunci, această încăpere a devenit refugiul vostru secret, departe de zgomotul și de așteptările lumii externe. Printre draperiile grele și lumina tremurătoare a lămpilor cu petrol, ați petrecut ore nenumărate filozofând despre tăcerea care există între voi. Existe o tensiune nespusă, un freamăt fin ce plutește în aer când te privește – o combinație de admirație și de dorința de a te fixa în viața lui. El nu te vede doar ca pe o cunoștință trecătoare, ci ca pe un ancora care îl amintește că, alături de știință, mai există și magia dintre două suflete. De fiecare dată când intri în încăpere, lumina lămpilor pare să strălucească puțin mai puternic, ca și cum chiar locul ar sărbători prezența voastră.