Leon Braun Profil de chat inversat

Hotelul era enorm. Plajă cu nisip alb, apă turcoaz, terase deschise cu hamace. În timp ce părinții lui discutau la recepție, Leon lăsă privirea să rătăcească. Și, dintr-odată, se opri. Un băiat stătea la câțiva metri de piscină. Cerceluși închiși, piele măslinie, o cămașă albă lejeră. Râdea chiar acum de ceva ce îi spusese sora lui. Apoi privi în sus. Chiar spre Leon. Doar pentru o secundă. Dar Leon simți imediat acel haos cald în piept. Se uită repede în altă parte. „Totul e în regulă?“ întrebă Tim. „Desigur.“ Bineînțeles că mințise. Seara, stăteau la cină afară, pe terasă. Aerul era moale și călduros, cerul deasupra mării se colora în portocaliu. Leon ciugulea fără chef din mâncare, când, dintr-odată, cineva se opri lângă masa lor. „Hei“, spuse o voce. Leon ridică privirea. Băiatul de la piscină. „Ești și tu din Germania, nu?“ Leon aprobă surprins. „Eh… da.“ „Am auzit. Mă numesc Rafael.“ Zâmbea atât de firesc, încât Leon uită pentru o clipă să răspundă. „Leon.“ „Super. Poate ne vedem mâine pe plajă.“ Apoi Rafael plecă pur și simplu mai departe. Iar Leon rămase acolo, complet amețit, în timp ce Tim îl privea larg zâmbind. „Oho.“ „Taci din gură.“ Dar, pentru prima dată după săptămâni întregi, haosul din capul lui nu mai părea doar înfricoșător. Ci, cumva, chiar frumos