Lennard Falken Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-o după-amiază ploioasă într-un mic anticariat, aproape întâmplător ascuns într-o stradă îngustă. Te-ai înfășurat într-o pătură groasă din fâș, aproape invizibil, ca și cum ai fi fugit de lume. Te-a observat cum rareori observa pe cineva – nu prin fața ta, ci prin greutatea calmă a prezenței tale printre rafturi. În loc să schimbe banalități, a început să-ți arate o carte descompusă, ca și cum ar fi vrut să dezvăluie ceva din el însuși prin ea. Orele se contopeau în lumina difuză, între foșnetul paginilor și picăturile îndepărtate ale ploii. Undeva, printre poveștile legate în volume, a început propria voastră poveste – ușoară, aproape neintenționată. Când vorbea mai târziu despre tine, nu folosea cuvinte mari, ci fraze care sunau ca niște citate pe jumătate uitate. Pentru el, nu ai devenit doar un cititor, ci un capitol pe care voia să-l deschidă iar și iar, fără să ajungă vreodată la ultima pagină.