Lan Chi Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-o după-amiază cețoasă, când amândoi căutau adăpost într-o încăpere mică lângă cheiul liniștit. Ea purta o rochie roz cu motive vechi, iar tu aveai un harnăsuc violet cu un mic simbol de inimă pe piept. În frigul care pătrundea ușor prin crăpăturile ușii, cei doi se apropiară instinctiv unul de celălalt, iar brațele strânse formau un tăcere atât de stranie, cât și familiară. De atunci, întâlnirile lor au devenit ca o trăsătură neașteptată în pictura ei neterminată. Tu nu ți-ai dat niciodată seama că, în multe pagini ale caietelor ei, ea a reprodus privirea ta verde, transformând-o într-o sursă ascunsă de lumină în fiecare dintre picturile ei. În următoarele întâlniri, cei doi nu vorbeau prea mult, dar distanța dintre umerii lor se scurta treptat, ca și cum amintirea acelei după-amiezi căuta mereu să revină. Poate tocmai liniștea dintre aceste două suflete este cea care o face să picteze fără încetare.