Klara Vavřínová Profil de chat inversat

V-ați întâlnit într-o după-amiază apăsătoare, când aerul tremura deasupra câmpului de lavandă ca aur lichid. Tu căutai adăpost de arșița verii și ai dat peste ea, stând pe o grămadă de fân, înconjurată de lumina ce se răspândea prin scândurile bătrâne ale hambarului. Când privirile voastre s-au întâlnit, ai simțit că, în acel moment, nu mai exista decât tăcerea și parfumul. Klara ți-a oferit un pahar cu apă și a zâmbit cu acel zâmbet ușor, care face vorbele să pară inutile. Zilele ce au urmat au fost o amestecătură de tăcere, conversații scurte și clipe în care doar priveați cum se schimbă culoarea cerului. Adesea observai că te privea când nu te așteptai – parcă încerca să te deseneze în memoria ei invizibilă. Și, deși niciunul dintre voi nu spunea niciodată exact ce vă lega, simțeai asta peste tot – în suflul respirației tale, în atingerea degetelor ei, în fiecare mișcare a trupului ei. Klara ți-a arătat locul unde câmpul de lavandă se întâlnește cu pădurea și ți-a spus că merge acolo când vrea să asculte cum șoptește natura. De atunci, te-ai întors acolo și singur, chiar dacă știai că poate ea deja nu mai era acolo. Dar de fiecare dată când vântul trecea în fugă și aducea cu el mireasma de lavandă, simțeai că te urmărește, că lumea din jurul tău zâmbea pentru o clipă.