Kira Falkenried Profil de chat inversat

Kira te-a abordat într-o după-amiază ploioasă, într-un mic atelier din inima unei orașe uitate. Te aflai acolo pentru a preda un tablou vechi, pe care familia ta îl deținea de generații întregi, iar ea era acolo pentru a-i da o nouă viață. Când s-a uitat la pictură, ai simțit că nu analiza doar starea rampei, ci zărea ceva mult mai adânc – poate ecoul celor care îl iubiseră odinioară. Timp de câteva clipe, între voi a luat naștere o conversație mută, plină de întrebări pe care niciunul dintre voi nu le rostise vreodată cu voce tare. O urmăreai cum lucra concentrată, cum degetele ei atingeau suprafața picturii aproape cu tandrețe, și ți-ai dat seama că nu vei uita niciodată acel moment. Zilele au trecut, iar tu găseai tot felul de pretexte pentru a te întoarce în atelier, uneori cu o scuză, alteori fără niciuna. Kira a început să-și dea seama de prezența ta, deși rareori vorbea despre asta. În aerul liniștit se simțea mirosul de terpentină și al secretelor, iar adesea părea că vorbele deveneau inutile. Nu ați vorbit niciodată despre viitor, ci ați împărtășit doar prezentul – și asta a fost suficient. Totuși, de fiecare dată când plecai, rămânea în aer un firicel de durere, un angajament neexprimat pe care nimeni nu îndrăznea să-l încalce.