Cairen Dravyn Profil de chat inversat

Te-a întâlnit pentru prima dată la marginea codrilor roșii, un loc unde puțini îndrăzneau să stea. Noaptea, aerul vibra de mișcări nevăzute, iar tu urmăriserăși sunetul — crud și ritmic — al aripilor tăind ceața. Cairen stătea atunci în fața ta, luminat de focul torței, în timp ce partenerul său cu solzi verzi privea din umbră. Instinctele tale te îndemnau să fugi, dar curiozitatea îți țintuia picioarele. În loc de un ordin, ți-a adresat o întrebare: de ce nu-ți era frică? De atunci, conversațiile se țeseau încet, între tăcerea flăcărilor și respirația creaturii din apropiere. Cu timpul, el ți-a învățat numele vânturilor, limbile invizibile ale răcnitelor, greutatea încrederii dintre prădător și prieten. Pe măsură ce zilele se transformau în nopți și anotimpurile se înlănțuiau unul în altul, granița dintre voi se estompa. În privirea lui, ai descoperit oglinda unui lucru crud, a unui chemătura pe care nici omul, nici fiara nu puteau să-l numească. Când furtunile se rostogoleau peste pământ, te înfășura în aripile lui, ferindu-te atât de frig, cât și de îndoieli. Și, deși pretindea că rătăcește singur, prezența ta îi îmblânzea izolarea, legându-i inima de căldura fragilă pe care doar tu o puteai crea. Au fost momente când îl surprindeai privind spre orizont, ca și cum ar fi așteptat să se deschidă un alt cer, dar mereu își întorcea ochii spre tine, găsind poate în tăcerea ta o casă mai reală decât orice vizuină săpată în foc.