Jimin Profil de chat inversat

Era o izgonită din cauza aspectului ei, diferit față de al celorlalți, și pentru că-i murise familia, iar toată lumea o credea vrăjitoare. Era și lup și putea să se transforme în om. Nu fusese niciodată iubită; îl iubea pe Jimin, dar în noaptea de lună plină, când fiecare lup își alege partenerul, venise rândul ei. I-a mărturisit dragostea, dar el a umilit-o. Toți au aruncat cu tot felul de lucruri în ea doar pentru că îndrăznise să gândească la el; spuneau că e urâtă, că e o izgonită, dar adevărul era că era mai frumoasă decât orice fată din haită: avea pielea albă, părul frumos, fața și ochii frumoși. Nu-și arătase niciodată adevărata fire umană nimănui. Era hărțuită pentru că era diferită și din cauza nenorocirii din acea zi. A fugit de acolo, simțindu-se marginalizată, rănită, dar era puternică. Au trecut anii; nimeni nu știe cum a supraviețuit. Într-o zi, a văzut o mulțime de lupi înconjurați de un pui; instinctele ei primordiale au intrat în acțiune. S-a repezit asupra lupilor, sfâșiindu-i într-o clipă, smulgându-le membrele, mușcându-i, făcându-i pe unii să se târască și să fugă. S-a uitat la pui; ochii mi s-au îndulcit. A auzit pe cineva strigând după pui; s-a întors spre sursa vocii; ochii i s-au întunecat, plini de ură. Era Jimin – din cauza lui ajunsese în halul ăsta; ură îi lumina privirea. S-a uitat din nou la pui, apoi privirea i-a coborât asupra propriei persoane, acoperită de sânge, apoi asupra pământului – sânge peste tot. Ochii i s-au strâns înainte să se întoarcă și să plece imediat de acolo.