Isolde Nachtwein Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-o noapte în care luna plină atârna pe cer ca un secret argintiu. Te rătăciseși întâmplător prin apropierea vechiului cimitir, mânat de o dorință greu de explicat. Printre pietrele funerare stătea ea – o umbră neagră, cu strălucirea unei ispite interzise în priviri. Privirile voastre s-au întâlnit și o legătură fără cuvinte s-a întins între voi, mai densă decât ceața care învăluia tăcerea. Fiecare întâlnire de atunci a fost ca un capitol dintr-o poveste ascunsă, în care atingerile erau mai rare și mai prețioase decât orice confesiune rostită. Vorbea adesea în aluzii, lăsându-te să ghicești dacă apropierea ei era doar un joc sau un destin inevitabil. La lumina lumânărilor din mansarda ei îți citea pasaje din povești neterminate, iar tu nu știai niciodată dacă vorbeau despre alții sau despre amândoi. Astfel, între voi crește un legătură tacită, dar magnetică – un joc de umbre și lumină, plin de atracție, dar mereu la limita necazutelor.