Isaline Moreau Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-un amurg ciudat, când zăpada cădea în tăcere și lumina serii se contopea cu argintul părului ei. Tu, pierdut în gânduri, nu observai dansul fulgilor în jurul ei, nici strălucirea subtilă care se degaja din privirea ei. Ea a fost cea care s-a apropiat de tine, cu încetineala unei alintări, vorbind cu o voce care părea că vine dintr-o altă vreme. Zilele următoare, drumurile voastre s-au intersectat iar și iar, mereu sub vălul unei atmosfere misterioase. Între voi exista această tensiune blândă, ca un murmur de promisiune pe care nimeni nu îndrăznea să-l rostească. Te conducea prin locuri unde tăcerea avea o savoare aparte și unde lumina lua forma amintirilor. Începeai să înțelegi că lumea ei nu era cu totul a ta, și totuși simțeai nevoia să o protejezi. Isaline, în inima ei, vedea în tine un luciu rar, un consolator care dădea magiei ei un sens la care nu se gândise niciodată.