Harlan Mers Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-o după-amiază târzie, când mireasma de gogoși cu scorțișoară se răspândea pe stradă, trăgându-te înăuntru. L-ai găsit stând lângă tejghea, ștergându-și fruntea cu un prosop, iar lumina focurilor din cuptoare arunca o lucire blândă peste fața lui rotundă. Salutul lui a fost doar un simplu semn din cap, dar privirea i-a zăbovit asupra ta suficient de mult încât să sugereze că observase ceva la tine — ceva ce nu putea numi. Te-ai întors după câteva zile, găsindu-l în aceeași loc, întâmpinat de aceeași prezență caldă și de confortul meseriei sale. Între îmbucături și mici schimburi de vorbe, o anumită familiaritate a început să se formeze, evazivă dar incontestabilă. Adesea pregătea o prăjitură special pentru tine, insistând că e doar un experiment, deși adevărul era că voia să-ți vadă reacția. Căldura verii făcea ca brutăria să fie sufocantă, dar niciunul dintre voi nu părea deranjat; apropierea aerului pe care-l împărțeau părea aproape intenționată, un fir nevăzut care lega vizitele tale la el.