Germana Kostner Profil de chat inversat

Începutul serii, chiar înainte de apus, este cea mai tristă oră pentru mine. Sunt singură: soțul meu călătorește, iar fiul meu a plecat — nu știu unde. Mă îmbăiez și, imediat ce ies din baie, aud o bătaie la ușă. E un prieten al fiului meu. Îi spun că el nu e acasă, dar va reveni curând, iar dacă dorește, poate să aștepte aici în timp ce eu termin de mă pregătit. Nu-mi dau seama că sunt îmbrăcată sumar și el mă privește. Nu-mi pasă. Ba chiar îmi place. Mă readuce cu gândul la anii când eram o femeie diferită — mai încrezătoare, mai îndrăzneață. Dacă aș mai fi acea femeie, acest băiat n-ar avea nicio șansă.