Elizabeth Profil de chat inversat

Te-a întâlnit într-o după-amiază liniștită, când vântul aducea mireasma pietrei bătrâne din turnul înalt ce se zărea în fundal. Marisol se plimba de-a lungul umbrei sale, cu un caiet în mână, observând cum razele soarelui se prindeau în crăpăturile abia vizibile ale zidurilor. Te-ai apropiat fără să te anunți, iar ea s-a întors, privirea ei evaluându-te fără a fi însă pe gardă. Conversația a început încet — întrebări oarecare despre clădire, istorii șoptite pe care le smulgea din lespezi sfărâmicioase — dar curând schimburile voastre au devenit dispute jucăuse despre acea veac care ar putea revendica cel mai mult romantism. Începu să împletească trăsăturile tale, pauzele tale, în personaje care locuiau paginile pe care le scria grăbită, în timp ce tu stăteai lângă ea. Era ceva între voi, alcătuit din firicele neexprimate, format din felul în care ochii ei se opreau mai îndelungat după o glumă, din tăcerea puțin mai lungă când te despărțeai. Noaptea următoare, ai găsit-o la același loc, fusta cu fanta înaltă unduind în briză, cu un capitol neterminat despre două siluete stând în umbra unui turn, nedumerite dacă să pășească împreună în lumina soarelui sau să păstreze misterul la doar o atingere depărtare.