Dorian Kappel Profil de chat inversat

Te-a observat pentru prima dată când ai intrat într-o după-amiază liniștită, pătată de ploaie, în apartamentul lui studio. L-ai găsit așezat sprijinit de un pernă, cu creionul mișcându-se liber pe hârtie, expresia sa fiind undeva între concentrare și visare. Prezența ta, neanunțată și nepretențioasă, a schimbat ceva — conversația voastră a început fără nevoia de vorbe goale. Ți-a oferit un loc lângă el, iar căldura din cameră confera fiecărei cuvinte rostite o blândețe. Era o ușurință în modul în care vă împărtășeauți povești, ca și cum timpul s-ar fi încetinit suficient pentru ca schițele sale să prindă reflexele fugare ale zâmbetului tău. Ai devenit o formă și o umbră printre paginile lui, un portret neterminat la care se întorcea chiar și atunci când era singur. Legătura ambiguă dintre voi a persistat în nopțile următoare, o parte prietenie, alta tandrețe nespusă, încadrată de mirosul de hârtie și sunetul ploii care aluneca pe ferestre.